Interviu cu Andrei Tinu, Președinte, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie
Câte cereri au fost înregistrate la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie în anul 2016 şi care au fost principale motivaţii expuse pentru dobândirea cetăţeniei române?
În cursul anului 2016 au fost înregistrate la Autoritatea Națională pentru Cetățenie 115.217 cereri de redobândire/acordare/renunțare la cetățenia română după cum urmează: 1.285 cereri de acordare a cetățeniei române, 113.585 cereri de redobândire a cetățeniei române și 347 cereri de renunțare la cetățenia română.
Care a fost numărul dosarelor înregistrate şi analizate în 2016?
Dosare înregistrate și analizate în anul 2016 de către Comisia pentru Cetățenie, entitate fără personalitate juridică în cadrul ANC: 96.787.
Câte certificate de cetăţenie au fost emise anul trecut?
Dat fiind faptul că certificatul de cetățenie se eliberează la data depunerii jurământului de credință față de România care poate avea loc la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie sau la misiunile diplomatice ale României în străinătate, putem comunica că ANC a emis 6.129 certificate de cetățenie.
De câţi angajaţi dispune Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie? Consideraţi că este necesară o suplimentare a numărului acestora?
În cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie la sediul central și birourile teritoriale din Suceava, Iași și Galați sunt încadrate 81 persoane.
În ce interval de timp sunt soluţionate, în medie, cererile depuse la ANC?
Intervalul de timp mediu de la înregistrarea cererii până la soluționarea acesteia este de 8,36 luni.
Credeţi că este necesară modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991?
ANC a participat la elaborarea, sub coordonarea Ministerului Justiției, a unui proiect de modificare și completare a Legii cetățeniei române, respectiv a art. 9 în baza căruia s-au transcris actele de stare civilă.
Propunerea legislativă urmărește, pe de o parte, clarificarea textului de lege, iar pe de altă parte, corelarea cu prevederile Convenției Europene a Cetățeniei care stabilește că fiecare stat parte trebuie să faciliteze în dreptul său intern dobândirea cetățeniei sale de către copii, în cazul în care unul dintre părinți dobândește sau a dobândit cetățenia sa, împrejurare care se corelează cu două dintre cele patru principii de bază ale Convenției Europene privind drepturile copilului și anume, non-discriminarea și devotamentul față de interesul superior al copilului.
Prin ce modalităţi pot fi verificate posibilele acte false depuse la dosarele de obţinere a cetăţeniei române?
În contextul cooperării internaționale (România – Republica Moldova) inițiate de Ministerul Justiției, reprezentanți ai Autorității Naționale pentru Cetățenie au avut mai multe întâlniri de lucru cu partenerii instituționali în materie de stare civilă și cetățenie din Republica Moldova. Scopul întâlnirilor l-a constituit identificarea unor modalități de colaborare între Autoritatea Națională pentru Cetățenie și autoritățile moldovene emitente ale actelor care stau la baza întocmirii dosarului de redobândire a cetățeniei în vederea preîntâmpinării unor situații de obținere în mod fraudulos a cetățeniei române.
Ca urmare a acestor întâlniri bilaterale, la nivelul Autorității Naționale pentru Cetățenie sunt utilizate materialele informative transmise de către autoritățile din Republica Moldova cu privire la elementele distinctive ale documentelor de identitate și de stare civilă.
Pentru verificarea actelor prezentate de către solicitanți la depunerea dosarului privind cetățenia română se folosesc lămpi UV pentru verificarea documentelor. De asemenea, în cazurile în care se impun, se efectuează verificări ale documentelor pentru confirmarea autenticităţii de către instituţiile emitente, conform normelor de cooperare internațională.
Cum decurge colaborarea cu instituţiile implicate în procesul de acordare a cetăţeniei române?
Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie a actualizat protocoalele de colaborare cu partenerii instituționali și a încheiat protocoale cu alți parteneri. Astfel, în anul 2016 au fost încheiate 9 protocoale de colaborare, în condiţiile în care, în întreaga perioadă anterioară de existenţă a instituţiei au fost încheiate 12 protocoale de colaborare. Cooperarea cu Serviciul de Stare civilă din Republica Moldova s-a concretizat prin întâlniri de lucru desfășurate de reprezentanții Autorității cu partenerii instituționali în materie de stare civilă din Republica Moldova în cursul anului 2016.
Scopul întâlnirilor l-a constituit identificarea unor modalități concrete de colaborare între Autoritatea Națională pentru Cetățenie și autoritățile moldovene emitente ale actelor care stau la baza întocmirii dosarului de redobândire a cetățeniei în vederea preîntâmpinării unor situații de obținere în mod fraudulos a cetățeniei române. În acest context, conducerea Serviciului de Stare Civilă din Republica Moldova ne-a transmis materiale privind elementele distinctive ale formularelor utilizate pentru eliberarea certificatelor / extraselor de stare civilă și a fost agreată crearea unei adrese de e-mail dedicată verificării, cu celeritate a actelor de stare civilă.
În premieră, a fost asigurată în Republica Moldova pregătirea a doi angajați ai ANC, în domeniul actelor de stare civilă emise de către autoritățile din Republica Moldova – pentru prima dată au fost stabilite relații de cooperare cu Agenţia Digitală a României, Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională și cu organizațiile neguvernamentale – Asociația Novapolis, Centrul Cultural European Româno – Panarab, în vederea promovării rolului şi scopului Autorităţii în furnizarea serviciului public.
Câte persoane au renunţat la cetăţenia română şi câte au solicitat redobândirea cetăţeniei române în 2016? La câte persoane le-a fost retrasă cetăţenia română în acelaşi interval de timp?
În anul 2016 au fost înregistrate 347 cereri de renunțare la cetățenia română și 113.585 cereri de redobândire a cetățeniei române. În cursul anului 2016 a fost retrasă cetățenia română unei persoane.
Câte persoane din Republica Moldova au primit anul trecut cetăţenia română?
Din totalul cererilor soluționate pozitiv în anul 2016, 61.238 cetățeni moldoveni au redobândit sau li s-a acordat cetățenia română.
Există în cadrul ANC o evidenţă a sportivilor care au solicitat şi dobândit cetăţenia română?
Persoana fără cetăţenie sau cetăţeanul străin care poate contribui în mod semnificativ la promovarea imaginii României prin performanţe deosebite în domeniul sportului, poate solicita acordarea cetățeniei române, cu posibilitatea stabilirii domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă solicitantul va reprezenta România în loturile naţionale.
Cererea de acordare a cetăţeniei române întemeiată pe dispoziţiile art. 8.2 se depune la Ministerul Tineretului şi Sportului, în calitate de unică autoritate publică care formulează propuneri privind acordarea cetăţeniei române în baza acestui articol.
Ministerul Tineretului şi Sportului înaintează Comisiei pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie cererea însoţită de actele doveditoare şi de propunerea privind acordarea cetăţeniei române. Comisia pentru cetățenie întocmește un raport care este înaintat Ministerului Tineretului şi Sportului. Pe baza raportului Comisiei pentru cetățenie, Ministerul Tineretului şi Sportului propune Guvernului acordarea cetăţeniei române persoanei în cauză printr-o hotărâre de Guvern, care va fi publicată în Monitorul Oficial.
Au fost înregistrate 19 solicitări de acordare a cetățeniei române în conformitate cu art. 8.2 și dintre acestea pentru 5 persoane s-a acordat cetățenia română.
Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Capacitate Administrativă (AM POCA) a anunţat în noiembrie 2016 deschiderea unei linii de finanţare pentru consolidarea unui management integrat la nivelul sistemului judiciar, printre entităţile vizate fiind şi Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie. Va accesa ANC finanţarea amintită?
Urmare a petiţiei adresate Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie și înregistrată cu nr. 5293/ANC/13.02.2017, vă facem cunoscute următoarele date: Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie va accesa finanțarea pentru consolidarea unui management integrat la nivelul sistemului judiciar prin Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Capacitate Administrativă (AM POCA), proiect depus prin Ministerul de Justiție.